Ai deja un expresial? Atunci: login in expresial
Inca n-ai un expresial? Atunci: fa-ti un expresial

inchide fereastra
Username
Parola
Am uitat parola | Inregistrare

Dă LIKE pentru Spunetiparerea.ro!
apasă butonul de LIKE de mai jos



sunt deja fan

-> -> -> Ingerul Negru [partile 2,3]

Ingerul Negru [partile 2,3]

postat la data 23.06.2010, ora 17:29
categorie: Ficțiune

Share | |


2

“Intuneric.Sunt captiva intr-o camera cu pereti de sticla,acestia apropiindu-se tot mai mult.Incerc sa gasesc o usa,dar nu e nicaieri.Podea de marmura neagra parca imi strapunge talpile,devenind tot mai reci. De nicaieri,peretii incep sa fie patati de smoala,intunericul risipindu-se,ramanand in urma doar o pata mare de alb,ca intr-un desen neterminat. Smoala prinde viata,miscandu-se haotic,transformandu-se in tenebre,ochii lor sangerii aparand de nicaieri. Timp de cateva minute,usii masive de lemn apar in fiecare colt al camerei de sticla,insa incercand sa ajung la ele,acestea dispar. Peretii de sticla se sparg in mii de bucati,mici cioburi intrandu-mi in piele,iar haosul de afara imi patrunde in inima”.
Suna o parte din compunerea ei despre “O viziune a sufletului”.E drept,suna ciudat,insa ultimele saptamani din viata sa eram mai intunecate decat cea ce relatase.
Auzind tusea seaca a profesorului sau tafnos se opri din citit,precandu-si capul in timp ce mototolea compunerea si o punea in buzunar.
-Foarte…artistic,as putea spune…domnisoara Saki.Acum te rog sa iei loc in banca si sa auzim impreuna compunerile celorlati colegi,sper ca nu terifiante,zise profesorul in timp ce el cu restul colegilor radeau.
Picioarele o purtara spre scaunul ei,zgomotul provocat de rasetele celorlalti provocandu-i greata.Scoase din buzunarul sacoului albastru,tema ei sifonata in timp ce o indesa intr-unul din buzunarele ghiozdanului.
Zgomotul se opri,iar o eleva pasi in fata,in timp ce-si citea compunerea toate privirile baietilor erau indreptate spre corpul ei bine facut si parul sau lung si blond.De asteptat din partea VIP-ului scolii sa atraga privirile celorlalti si umilirea altora.
Timp de jumatate de ora,Saki trebui sa asculte vorbele insipide si pline de roz dulce si pufos al celorlalti,pana ce clopotelul anunta scaparea din inchisoare.
-Hei Saki..bun suflet mai ai si tu,ce tare te-a dezamagit raspunsul lui,spuse un baiat din spate cu ironie in timp ce arata spre fata unui baiat saten,ce radea pe coridor.
‘Doamne!Nu le ajunge niciodata batjocorirea.As vrea sa faca o calatorie in iad’,gandi fata in timp ce-si lua ghiozdanul pe un umar si o porni spre usa,evitand privirea acelui nemernic.
In urma cu o luna il iubise mai mult decat orice,insa dupa ce toata scoala aflase si batjocoririle incepusera,nu-l vedea decat ca pe un gunoi.
Ajunsa la usa,auzi o voce feminina si subtire murmurand ceva despre faptul ca orele nu se terminasera,insa nu-i pasa.Voia sa scape de acolo,cu orice pret. Ignorand vocea,usa se deschise ea pasind in ploaia torentiala de afara. ~*~
In intunericul din camera,corzile chitarei risipeau singuratetea solitara a ei.De mica invatase sa se descurce singura,dar acum era neputincioasa la orice.
Tot ce crezuse ca are se spulberase doar cu acele cuvinte blestemate:Te iubesc.
Usa se deschise cu un scartait scaitor,in camera pasind o adolescenta cu un ziar in mana si cu rucsacul tarandu-l dupa aceasta.
-Yume,de ce ai plecat asa brusc?Am incercat sa te strig,dar tu nu mai auzit…
-Ia ghici,raspunse Saki cu capul in pamant,parul saten acoperind o parte din chitara.Dar ce-i cu ziarul ala?
-Imi dau seama cine e deja..Aaaa,pai ziarul l-am gasit la pragul casei.Iar a aparut acel inger mistic prin peisaj,ca de obicei,cu noi crime cica.Tu crezi ca exista?
-Nu stiu,dar mi-as dori sa existe,spuse intr-un final cu ochii tinta la o schita cam stangace a unui inger invelit intr-o mantie.
*
Privirea colegei sale era una acra,insa nu voia sa admita asta.Tacea,continuand sa ciupeasca incet,corzile chitarei,cu privirea melancolica spre raul format pe geam de ploaia torentiala.Ploua de doua saptamani in continuu,iar metereologii nu dadeau semne de ameliorare a vremii ,in vreun fel.
Gandurile o purtara adanc,incat dupa cateva strigate,practic urlete,se trezi din visare,cu ochii nedumeriti catre persoana de langa ea.
-S-a intamplat ceva?spuse satena,in timp ce lasa instrumental muzical rezemat de partea stanga a patului,cu o vocea mieroasa.
-S-a intamplat ca tu esti nauca.Nu auzi nimic din ce am zis pana acum,raspunse ea cu maine incrucisate la piept,batand nervos cu piciorul in podea.
-Bun si ce ziceai totusi?
-De ce iti doresti ca un ucigas nemernic ca ala sa existe intr-adevar ?E destul haos peste tot si fara sa ne dorim sa existe,macar,explica prietena sa,sufland disperata o suvita rebela si roscata de pe fata.
-….
Orice cuvant ar fi de prisos,tacerea conferindu-i mereu mai multa incredere in sine satenei.
Fulgere spargeau bolta cereasca,ajucand dupa sine urletele zgomotoase ale tunelelor pravalite deasupra orasului,dansul si sunetele intrerupand din 5 in 5 minute linistea din camera.
Murmurand cateva fraze,roscata deschise rapid usa,fugind din interiorul camerei,lasand usa sa se inchida alene, in urma sa.
Cu un scartait enervand,aceasta se inchise greoi cu o bufnitura.Lumina data de cele doua becuri din camera pali,doar natura luminand fata adolescentei,ce statea cu picioarele incrucisate pe patul deranjat de haine.
Mirosul de mucegai si umezeala,ii invada fosele nazale,cautand prin intunericul de smoala sursa.
Fulgerul razbatu inca o data,raspandind lumina peste rafturile cu carti,din peretele paralel cu ea.Erau ticsite cu volume groase,legate in piele sau hartie de culoare purpurie,pe primele trei rafturi,iar pe ultimul stateau stivuite decupaje si pagini din ziare diferite despre acel inger negru.
Traznetele aparura inca odata,iar pe ultima etajera,cu ghearele infipte in lemn si cu ochii rosiatici,a caror pupila era precum a unei pisici,o simpla linie verticala subtire,trona acum un corb cu aripile uriase pe langa corp,privind-o insistent pe pustoaica nedumerita.O fixa cu privirea timp de mai multe minute,lumina de pe strada incremenind,iar aerul nemaiajungand in plamani,lucru ce nu o deranja,simtindu-se prinsa intr-un timp adormit.
-Nu te mai baga…spuse vocea pasarii,in timp ce ochii ii deveneau din rosiatici in albastri inchisi.
Ceasul de pe birou tica,semn ca timpul se repornise,insa in intreaga camera aerul devenea tot mai greu,ca de plumb.
Corpul-i slab se prabusi pe podea,cu privirea atintita in continuare asupra musafirului nepoftit,incercand sa-si miste degetele catre pat,insa aceastea o intepau,hotarand ,dupa incercari disperate ,sa renunte.
-..altfel vei stii ce e agonia…continua fraza,in timp ce un nor visiniu se ivi de nicaieri,inconjurandu-l,pana ce disparu fara urma.
-S-o crezi tu !.Deja stiu ce-i agonia,Corvus corax*,spuse ea,cu ochii pironiti in tavan,si cu un zambet dulce pe fata,accentuand ultimele doua cuvinte.
___________________

Corvus corax=denumirea stiintifica a corbului
 

 Bulele de sapun roz i se spargeau de varful nasului.Apa calda ii invada pielea in timp ce ea se relaxa in cada alba cu mici urme de rugina pe langa cei doi robineti.
Intr-un colt al minti,o vioara imateriala ii incanta auzul cu note rapizi si inalte,in timp ce capul ei era sprijinit de un burete albastru pe marginea cazii.
Un robinete incepu sa picure incet,pana cand stropii calzi se transformara intr-un jet alb ca varul.Non-culoarea devine cu timpul rozalie,apoi stacojie.In cada nu curgea apa,ci sange.
Baia avea doar de un bec care palpaia slab,dandu-i o tenta de mister si infricosare.
Usa de piatra se deschise cu zgomot la perete,in incapere dansand fascicule galbui sau argintii.Acum luminata,fata putea sa observe lucrurile din aceasta.
Cada era lipita de peretele paralel cu usa,o chiuveta veche si murdara era asezata la cativa pasi departare si un vas de toaleta fara capac ,plin cu apa murdara si marnonie era langa ea.
Pe usa,o umbra fumurie isi facu aparitia,corpul sau precum fumul capatand forma umana.
Fata persoanei nu i se putea vedea,iar restul trupului era negru pana si pielea.
In mana dreapta ii lucea ceva,fiinta inaintand lent spre robinetul aducator de sange,iar acel Ceva se dovedi ca fiind lama unui topor,din cealalta mana aparand coada sa.Corpul i se contura mai tare,in timp ce « insuruba » toporul,fiind al unui barbat matur cu muschi negri si umeri lati.
In acest timp,fata nu-si putea misca niciun muschi de teama si apa murdarita o tinea in loc ca un lant.Privea ,incremenita,doar unealta despicatoare ce se apropia de gatul sau..


Ridicandu-se brusc,Yume respira rar si greu,broboane de tranpiratie si lacrimi umezindu-i fata.Uitandu-se in jur,observa ca era in dormitor,niciun lucru fiind schimbat.Respiratia incepand sa-i revina la normal si sangele in vene sa nu-i mai zvagneasca,isi repeta pentru sine ca totul era doar un vis,unul urat ,dar doar o iluzie a unui colt al mintii sale.
Era dimineata,razele soarelui patrunzand prin fereastra,din partea sa stanga,luminand biroul ce era plin de taieturile ei din ziare.Cineva venise si le luase de pe etajera raftului in timp ce ea dormea.Si avea de gand sa afle cine.
Intrerupse gandurile,uitanduse pe tavanul plin de stele din rigips colorate in mov la fel ca si peretii camerei.
Renunta.
Se saturase de privit in « luna si stele ».
De la parter se auzi vocea mamei sale :
-Yumi,la masa.Am pregatit desertul tau preferat.
‘Prajtura cu nectarine.Ce poate fi mai frumos dupa un cosmar’,gandi aceasta morocanoasa.
Dandu-se jos din pat,privi chitara ce statea rezemata de perete in apropierea usii.Dungile albe pareau niste zgarieturi,pe vopseaua ei neagra,conturandu-se intr-un zambet hidos.
-Si tu ce te hlizesti atata ?se intreba pentru sine,de data asta cu voce tare.
Intorcandu-i spatele,apasa pe clanta si porni spre bucatarie.

~*~


Gustand din crema dulce,privea imaginile de la televizor prezentate de o crainica ce parea ca are mai multa podoaba capilara decat neuroni.In timp ce vorbea,parul ei se unduia dupa miscarile corpului fiind saltat in sus.
-Parca e Frankestein intr-o « carcasa » feminina,spuse ea domol,inabusindu-si cu mana un chicot.
-Ei,fetito,doar nu vrei s-o puna pe Aoki Sayaka* acolo,nu?intreba mama sa,in timp ce stergea cateva farfurii.
Gandindu-se putin,ii raspunse:
-Pai ar fi bun cineva care te face sa razi prin ceea ce zice,nu prin faptul arata,ironizand astfel coafura lipsita de bun gust a prezentatoarei.
-Mai mai…,zise doamna Saki,punandu-si mainile in solduri si dezaproband.
Amandoua,dupa cateva minute de dezacorduri privind moda,isi pironira ochii asupra televizorului,care era plin de imagini cu cadavre si persoane cu pielea uscata atarnandu-le pe oasele.
-Sfinte,ce orori !Niciodata nu a fost in frumosul nostru Tokyo o asemenea catrastrofa,exclama femeia punandu-si o mana pe fata si intinzandu-se pe scaunul plusat,cu spatar.
‘Da…Ce tip istet face asta,ori are prea mult venin in sange ori e nebun’.Apasa pe butonul rosu al telecomenzii si ecranul redevenii negru.

_________

Sayaka Aoki-star de televiziune si comediant japonez din Owariasahi,Prefectura Aichi.


Ți-a plăcut acest text? Dă-l mai departe!



5

0 comentarii pentru Ingerul Negru [partile 2,3]

Fii primul care adauga un comentariu!


Spune-ti parerea despre Ingerul Negru [partile 2,3]


Nume*
Email (dacă vrei să fii anunţat când apar comentarii noi)
Titlul comentariului
Comentariul tău

cod de validare
loader generează cod nou
Cod de validare*
Anunţă-mă când apar comentarii noi