I
"Da, aşa s-a-ntamplat (si cu totii o stiu
Langa marea cu ape-argintii)
Ca-ntr-o noapte un vant se-abatu, geros,
inghetand, ucigand pe Annabel Lee."
Edgar Allan Poe,"Annabel Lee"
PROLOG
S-a gandit oare cineva, vreodata cum o sa fie cand se va indragosti?Daca ar fi dispus sa faca orice pentru persoana iubita fara sa ceara nimic material in schimb,decat afectiune,sinceritate si incredere?Sau daca persoana de langa el sau ea ar fi in stare sa iubeasca?
S-a gandit oare?
Aceasi intrebare si-o punea si Annabel Lee in momentele in care privea, resemnata,caderea fulgilor de zapada,pe singura fereastra,din acea camera.
Stia ca nu facuse intocmai ce trebuia si de aceea fusese pedepsita.Era mai mult o rasplata pentru neincrederea de care daduse dovada,in urma cu o saptamana.
Isi intoarse capul de la geam,privind cuminte din pat catre peretele din fata.Privi fara nicio emotie,obiectul atarnat pe perete,intre doua tablouri alb-negru,ce pareau a a fi pictate de niste pisici.
Acesta atarna intr-un cui ruginit si datorita perioadei destul de lungi in care fusese expus,capatase o culoare vinetie.
Poate acum,multi s-ar intreba la ce se uita trista Annabel in acele momente.
Insa inainte ca acestia sa afle,vor trebui sa afle povestea Annabelei si a greselii sale.
1
Orice basm incepe cu "A fost odata" si se termina cu "Au trait fericiti pana la adanci batraneti".Insa adevaratele povesti,de dincolo de aparente,incep cu "Intr-o zi" si se termina cu un probabil "Au ramas impreuna".
Poate acesta ar fi un inceput bun si pentru aceasta poveste,doar cu mici schimbari in care prima pagina sa aiba un "A fost odata" si ultima-"Nu se stie ce s-a intamplat cu personajele".
Annabel,sau cum ii zicea toata lumea,Annie,stinse aragazul,luand cu ajutorul unui prosop,ibricul de cafea fierbinte,ducandu-l pe masa.
Isi torna intr-o ceasca alba,lichidul maroniu,gandindu-se intens la cadoul pentru ziua de nastere a bunei sale prietene.
Prinsa in ganduri,nu observa ceasca umpluta,astfel lichidul fierbinde curgandu-i pe mana stanga,oparind-o,iar ibricul cazu pe podea.
Cu mici mormaieli si vaiete lua o carpa,ce atarna de chiuveta,incepu sa curete podea si puse ibricul la loc pe masa.
Era foarte neatenta,unul din lucrurile pentru care mama sa n-o vazuse niciodata ca pe o persoana capabila sa intemeieze o familie.
Intr-un fel ii dadea dreptate,in altul stia in adancul ei ca o judecase prea drastic.
Se ridica in picioare,uitandu-se pe fereastra.In fata casei de vis-a-vis se aflau un camion,din care 4 oameni scoteau piese de mobilier si o masina gri din care iesi la un moment dat un barbat de 22-23 de ani.
Observandu-l,fata se apropie mai mult de geam.
Barbatul,era cu un cap mai inalt decat muncitorii,imbracat in pantaloni,pulover si palton negru,capul fiindu-i acoperit de gluga hainei.
Inima ei incepu sa bata din ce in ce mai repede.Ceva din interiorul ei presimtea ceva rau in legatura cu el,insa se simtea din ce in ce mai atrasa de acea persoana,chiar daca o vazuse de cinci minute si instincul ei prevestea ceva rau.
Era ceva ce oameni numeau dragoste la prima vedere.
"Da, aşa s-a-ntamplat (si cu totii o stiu
Langa marea cu ape-argintii)
Ca-ntr-o noapte un vant se-abatu, geros,
inghetand, ucigand pe Annabel Lee."
Edgar Allan Poe,"Annabel Lee"
PROLOG
S-a gandit oare cineva, vreodata cum o sa fie cand se va indragosti?Daca ar fi dispus sa faca orice pentru persoana iubita fara sa ceara nimic material in schimb,decat afectiune,sinceritate si incredere?Sau daca persoana de langa el sau ea ar fi in stare sa iubeasca?
S-a gandit oare?
Aceasi intrebare si-o punea si Annabel Lee in momentele in care privea, resemnata,caderea fulgilor de zapada,pe singura fereastra,din acea camera.
Stia ca nu facuse intocmai ce trebuia si de aceea fusese pedepsita.Era mai mult o rasplata pentru neincrederea de care daduse dovada,in urma cu o saptamana.
Isi intoarse capul de la geam,privind cuminte din pat catre peretele din fata.Privi fara nicio emotie,obiectul atarnat pe perete,intre doua tablouri alb-negru,ce pareau a a fi pictate de niste pisici.
Acesta atarna intr-un cui ruginit si datorita perioadei destul de lungi in care fusese expus,capatase o culoare vinetie.
Poate acum,multi s-ar intreba la ce se uita trista Annabel in acele momente.
Insa inainte ca acestia sa afle,vor trebui sa afle povestea Annabelei si a greselii sale.
1
Orice basm incepe cu "A fost odata" si se termina cu "Au trait fericiti pana la adanci batraneti".Insa adevaratele povesti,de dincolo de aparente,incep cu "Intr-o zi" si se termina cu un probabil "Au ramas impreuna".
Poate acesta ar fi un inceput bun si pentru aceasta poveste,doar cu mici schimbari in care prima pagina sa aiba un "A fost odata" si ultima-"Nu se stie ce s-a intamplat cu personajele".
Annabel,sau cum ii zicea toata lumea,Annie,stinse aragazul,luand cu ajutorul unui prosop,ibricul de cafea fierbinte,ducandu-l pe masa.
Isi torna intr-o ceasca alba,lichidul maroniu,gandindu-se intens la cadoul pentru ziua de nastere a bunei sale prietene.
Prinsa in ganduri,nu observa ceasca umpluta,astfel lichidul fierbinde curgandu-i pe mana stanga,oparind-o,iar ibricul cazu pe podea.
Cu mici mormaieli si vaiete lua o carpa,ce atarna de chiuveta,incepu sa curete podea si puse ibricul la loc pe masa.
Era foarte neatenta,unul din lucrurile pentru care mama sa n-o vazuse niciodata ca pe o persoana capabila sa intemeieze o familie.
Intr-un fel ii dadea dreptate,in altul stia in adancul ei ca o judecase prea drastic.
Se ridica in picioare,uitandu-se pe fereastra.In fata casei de vis-a-vis se aflau un camion,din care 4 oameni scoteau piese de mobilier si o masina gri din care iesi la un moment dat un barbat de 22-23 de ani.
Observandu-l,fata se apropie mai mult de geam.
Barbatul,era cu un cap mai inalt decat muncitorii,imbracat in pantaloni,pulover si palton negru,capul fiindu-i acoperit de gluga hainei.
Inima ei incepu sa bata din ce in ce mai repede.Ceva din interiorul ei presimtea ceva rau in legatura cu el,insa se simtea din ce in ce mai atrasa de acea persoana,chiar daca o vazuse de cinci minute si instincul ei prevestea ceva rau.
Era ceva ce oameni numeau dragoste la prima vedere.
5 comentarii pentru Ploaie de noiembrie
Adauga comentariul tau-
postat de thutat la data de 26.02.2011, 20:28
hehe, look who's back!
am citit povestea, e interesanta, dar felul in care sunt povestite faptele lasa de inteles ca ar trebui sa existe cel putin o continuare. Am dreptate?
-
-
postat de poseidon la data de 27.02.2011, 18:40
multumesc pt pareri
ei bine nu e terminata,dar din lipsa de timp si uneori chef nu prea am cum sa scriu si restul capitolelor
sper sa o pot incepe diseara
-
postat de mariaantonescu la data de 08.03.2011, 15:09
mi-a placut textul publicat si mi-ar place sa citesc si continuarea (daca ai apucat sa o scrii)
imi pare bine sa regasesc textele tale aici, din nou
-
reply this post
postat de vizitator la data de 29.06.2011, 23:00
comentariu sters pt spam











